Reprezentativ

Eminescu-Creangă :O prietenie adevărată

După numirea sa, în 1875, ca revizor şcolar Mihai Eminescu a întreprins inspecţii şcolare în mai multe zone. Cu acest prilej, Eminescu l-a descoperit pe învăţătorul Ion Creangă. Prietenia între ei s-a legat imediat. Eminescu a trimis ministrului un elogios raport prin care-i aducea la cunoştinţă „opera acestui modest dascăl”. Apoi, tot el îl va lua „mai cu vorba, mai cu forţa”, pe Creangă, la „Junimea”, unde a citit „Soacra cu trei nurori”.
La rândul său, Creangă avea faţă de Eminescu o admiraţie deosebită. Pe un manual de geografie primit în dar de la Eminescu, păstrat cu sfinţenie, Creangă va scrie: „Dăruit mie de d. Mihail Eminescu, eminentul scriitor şi cel mai mare poet al românilor 1878”.
Când Eminescu este destituit din funcţia de revizor, cel care îi sare în ajutor este Creangă, care-l găzduieşte în bojdeuca sa din Ţicău. Amândoi vor petrece toamna şi iarna, Eminescu „cizelându-şi versurile, redeşteptând trecutul şi trezind la viaţă nouă limba veche şi înteleaptă a cronicarilor”. În schimb, Creangă va termina „Moş Nechifor Coţcarul”. S-au despărţit cu greu, dat fiind faptul că Eminescu a fost numit redactor la ziarul „Timpul”. Îndurerat, Creangă îi scrie acolo:
Bădie Mihai,
Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bini pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu. Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă… Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric si Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieșul nostru uitat si părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la cuibar, blagosloviți de aghiazma cea fără de prihană si atât iertătoare a Tincăi, care ne primea cu alai, parcă cine știe ce nelegiuire am făptuit și noi. Ți-as scrie mai multișor, însă a venit Enăchescu si trebuie să plec cu dânsul la tipografie.
Cu toată dragostea,
Ionică
Ieși, 1877, decembre
A doua scrisoare
Bădie Mihai,
Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit si plin de jidani? O fi musai viață burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-am făcut noi?! De Crăciun te asteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate si mai ales „sarmalele“, care ție îți plăceau foarte mult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu, dragă Doamne, o comedie. Când voi isprăvi-o, nu știu. Atâta știu, că subiectul e copiat, așa cum prea bine știi că pot copia, e luat din viața de măhăla, unde stau de când am părăsit Humuleștii. M-am întâlnit cu fratele Conta. La Ieși ninge frumos de ast-noapte, încât s-a făcut drum de sanie. Ciricul e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin.
Te sărut pe frunte,
Ion Creangă
A treia scrisoare
Bădie Mihai,
Slavă Domnului c-am primit vești de la tine! Eu te credeam mort si mă luam de dor cu amintirile, când erați în jurul meu, tu, Augură, cel blestemat, Conta și alții, cari acum vă fuduliți prin căpitală, alături cu ciocoii, mânca-i-ar cânii, că sunt fiii lui Scaraoțchi, și pe voi norocul și binele. De ce lași pe Veronica să se zbuciume? Te-am așteptat de Crăciun să vii, dar… beșteleu, feșteleu, că nu pot striga văleu, și cuvântul s-a dus, ca fumul în sus, și de venit n-ai mai venit… Aferim… Dar noi, adică Ienăchescu, Răceanu și alți mușterii pentru mâncărică și băuturică bună, am tras un bairam de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira. Apoi ne-am dus cu sania afară din oraș, si acolo pune-te din nou masă! A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui. Acum stau lângă horn cu pisicele mele si mai pun rânduială în cele însemnări. Tu, te cerți cu politicienii prin Timpul; ce-ai pățit de te-ai făcut așa războinic?
Sănătate și voie bună,
Ionică

Mihai Eminescu și steaua

Poate vă veți întreba, așa cum am făcut-o și eu, când am citit prima data “La Steaua”: ce legătură are Mihai Eminescu cu știința?

Citind puțin despre Eminescu am aflat că poetul a urmat cursurile Universității Vieneze timp de 3 ani, între 1869 și 1872. La acel timp el nu avea bacalaureatul, de aceea putea doar să asiste la cursuri dar nu putea să dea examene. În aceeați situație s-a regăsit 30 de ani mai târziu și celebrul Albert Einstein. Cursurile pe care le-a urmat Eminescu au fost foarte diverse: știintă, filosofie, literatură…
Fiind înzestrat cu o deosebită intuiție, aceste studii i-au permis Poetului să reflecteze, poate toată viața sa, asupra unor noțiuni fundamentale în știintă: Timp, Spațiu, Materie, Univers.
Poezia “La Steaua” a fost scrisă de Eminescu în decembrie 1886 și acum, la 169 de ani de la nașterea poetului, continuă să ne uimească.
Eminescu spunea”

“La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

” Lumina care a ajuns în câteva mii de ani la noi este unul dintre conceptele comune ale astronomiei de acum.
Termenul de an-lumină denumește distanța pe care o parcurge lumina într-un an, cu viteza din spațiu, de 300.000 de kilometri pe secundă. Deci, dacă ar fi să calculăm această distanță, am obține:
d = 3.105 km/s∙365∙24∙3600s = 9460800000000 km o valoare enormă pe care greu am putea să o rostim.
Apoi poetul ne spune că:

“Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, si nu e.”

Am putea spune că, cu cât privim mai departe în cosmos, cu atât privim, de fapt, înapoi în timp. Cele mai puternice telescoape contruite au “văzut” în locuri unde nimeni nu a tras vreo privire: la 13 miliarde de ani-lumină distanță. Ceea ce telescoapele noastre “văd” acum nu mai există, ele “văd” doar ce era în urmă cu miliarde de ani. Astfel, chiar dacă Einstein nu a știut, Mihai Eminescu l-a depășit cu 20 de ani.

Bibliografie:
– Mihai Eminescu, http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
– Eminescu, Mihai – Poesii, Editura Academiei Republicii Socialiste Rom~nia, 1989
– Osiceanu, Petre – Eminescu și conceptele fundamentale ale fizicii moderne, studiu, București, 2010
Prof. Ivan Daniela

Poluarea

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).

            Există două categorii de poluanți:

  • Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră, care se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.
  • Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanuldioxinele, bifenilii policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

Activități și proiecte artistice în cadrul Școlii Gimnaziale Gh. Săvinescu-Crăcăoani

În anul școlar 2017-2018 au fost realizate un număr de 3 decorațiuni murale, proiecte desfășurate cu participarea elevilor școlii gimnaziale Gh. Săvinescu din com. Crăcăoani și a structurii din localitatea Magazia. Este vorba despre reprezentarea unui zimbru într-o manieră abstractă, realizat în stilul Pop-Art, despre portretul lui Gheorghe Săvinescu, realizat doar în tonuri de gri, pentru a ușura munca și contribuția elevilor, iar cu ocazia Centenarului, elevii au realizat sub îndrumarea mea, sigla cu cele 3 cifre. Intenționez să desfășurăm și alte proiecte ce țin de Arta murală. Între timp, atașez câteva imagini cu proiectele finalizate.

Prof. Hantăr Claudiu Ștefan

Decorație murală – ‘Zimbrul’
Școala gimnazială Magazia
Imagine din timpul realizării decorației murale
Portret Gheorghe Săvinescu
Școala Gimnazială Crăcăoani
Imagini din timpul realizării decorației murale

Importanța artei murale în instituțiile de învățământ

Arta murală are și va avea mereu un impact major asupra noastră, are și intotdeauna va avea o importanță deosebită, in ciuda faptului ca mulți nu conștientizează. Din fericire, in Romania arta murală este un capitol in continuă dar lentă dezvoltare. Pentru mulți dintre noi, arta murală este concepută ca anumite forme de expresii cum ar fi grafiti sau in unele cazuri chiar vandalism, dar asta din cauza lipsei educatței estetice vizuale.

Incă din antichitate oamenii au căutat să infrumusețeze spațiile parietale, pavimentare, mereu au simțit nevoia de a decora. Noi , ca artisti plastici dorim sa transmitem ale noastre ganduri, emotii , idei si conceptii prin arta noastra, unui public larg, mai avizat sau mai putin avizat, fiecare dintre noi percepand diferit mesajul pe care o lucrare murala il transmite. Consider ca rolul artei murale in general, nu doar, dar mai ales in institutiile de invatamant este de o importanta cruciala. Inca din varstele fragede, copiii , in majoritatea cazurilor sunt inhibati de parinti in a se exprima, fiindca prima forma de exprimare si comunicare a noastra, inainte de a vorbi, scrie sau merge , este desenul, prin ceea ce noi numim grafism.

Copiii , undeva dupa varsta de 2 ani, deja realizeaza legatura si corelatia dintre mana lor si urmele lasate de un anumit obiect de scris, in concluzie ei transmit un mesaj, comunica. Multi dintre parinti nu inteleg acest lucru, reactionand prin oprirea si inhibarea acestei comunicari. Putin mai tarziu, undeva dupa varsta de 10 ani, in mare parte din cauza inhibarii modului lor de exprimare din anii fragezi, ei vor fi reticienti in a se exprima prin desen, pictura, nu vor avea incredere in abilitatile lor artistice, le va fi frica sa realizeze anumite teme, din cauza faptului ca poate nu se vor ridica la nivelul asteptarilor.

Voi incheia cu aceasta scurta paranteza, dar am considerat-o necesara pentru a explica de ce prezenta artei murale in spatiul public este vitala in dezvoltarea si inspirarea tinerilor din institutiile de invatamant. Culorile ne inconjoara zi de zi, ne atrag sau indeparteaza, de plac sau displac, ne influenteaza la un nivel subliminal, fara sa ne dam seama. Fiecare dintre noi facem niste alegeri bazate pe preferintele noastre in ceea ce tine de cromatica, de la articole vestimentare, mobilier, lucrari de arta, produse electrice sau electrocasnice. Ne inconjuram de ceea ce ne place, fie ca e vorba de oameni, bunuri materiale sau culorile unei camere.

Arta murala in institutiile de invatamant are rolul de a dezvolta imaginatia, de a transmite un mesaj, de a inspira pe privitor, fiecare dintre acestia percepand diferit opera de arta. Inca din perioada comunismului, scolile au primit un numar mare de decoratii murale apartinand mai multor tehnici cum ar fi mozaicul, sgrafitto, picturi murale si sculpturi. Din pacate tematicile poate au fost putin mai rigide sau prestabilite, dar cu siguranta ne-au marcat si le tinem minte mereu, indiferent de varsta, de anii care au trecut de cand am absolvit studiile. Chiar si eu personal, inca din scoala generala iar mai apoi din clasa a V-a, de cand am inceput cursurile Liceului de Arta Victor Brauner din Piatra Neamt, imi amintesc cu drag doua sgrafitto-uri, unul aflat in interiorul unei sali de clasa, altul aflat pe un perete exterior.

Au avut deci un impact major in perceptia mea asupra artei, am admirat si am fost atras de aceste tehnici. Este foarte important deasemenea tema aleasa si gamele cromatice utilizate, noi, artistii, prin lucrarile noastre trebuie sa starnim si sa dezvoltam imaginatia si de ce nu, interesul pentru arta in institutiile in care decoram. Pot da cu mare drag cateva exemple exceptionale, si de lucrari murale in institutii publice si de a demonstra ca arta murala este , asa cum am precizat mai sus, intr-o continua dezvoltare, multumita artistilor si unor companii sau organizatii care au sustinut din mai multe puncte de vedere aceste proiecte.

Prof. Hantăr Claudiu Ștefan

Programul Digitaliada

Digitaliada este un program de educație digitală ce încurajeaza folosirea la clasă a metodelor de lucru interactive și a conținutului digital educativ, pentru a crește performanțele școlare ale elevilor. Programul are două componente:

  • la nivel național – platforma www.digitaliada.ro, care conține materiale digitale educative validate de experți în educație
  • la nivel rural – proiectul Digitaliada în școli de la sate

Programul Digitaliada se desfășoară cu sprijinul Ministerului Educației Naționale.

Programul Digitaliada a început în anul 2016, cu un proiect-pilot în 10 școli și a fost extins în prezent la 40 de școli.

Programul Digitaliada este derulat și implementat de Fundația Orange.

Competiția se desfășoară pe www.digitaliada.ro, în perioada 22 noiembrie 2018 – 15  februarie 2019, iar materialele vor fi evaluate de o comisie de experți în educație și conținut digital. #Digitaliada oferă ca premii echipamente electronice și IT în valoare totală de 8000 euro și se adresează tuturor persoanelor interesate să creeze și să pună la dispoziția publicului larg materiale didactice în format digital pentru clasele V-VIII.

Începând cu această ediție, se pot înscrie în competiție și elevii de peste 14 ani.